Follow by Email

luni, 16 aprilie 2012

Primii Pasi

Era vineri seara si venisera la noi 2 prietene dragi sa se joace ce buburuza noastra micuta. Estela era in culmea fericirii , era vesela tare. Copiii au nevoie sa se simta iubiti si sa fie ei centrul universului nostru nu doar cand si cand, ci mereu. Asa ca atunci cand pentru cateva momente am inceput sa vorbim intre noi si sa nu o mai bagam in seama, ghemotocul mic, vazandu-se lasat singur, si-a luat inima in dinti si a inceput sa paseasca usor inspre noi. Eram toate cu spatele la ea si am amutit in secunda in care am vazut-o cum venea inspre noi.! Ce moment emotionant..am inceput sa aplaudam, si micuta, regasidu-se in ochii nostri calzi si in rasetele noastre, batea si ea din palme, surprinsa de reactia noastra.
           Sunt momente in lumea asta care nu se mai repeta niciodata, pe unele le traim intens, altele le ratam din motive mai mult sau mai putin importante. Ma bucur din suflet ca alaturi de multe clipe dragi sufletului meu am surprins si primii pasi timizi ai fetitei mele. Reusita ei e si a mea, si fiecare pas facut de ea e un suvenir in cutia de mai tarziu a amintirilor de mamica.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu