Follow by Email

miercuri, 18 ianuarie 2012

2 saptamani

           Nasterea( fie ea naturala sau prin cezariana) si noua menire de a fi mama, aduce cu sine dupa acea explozie si infuzie de sentimente noi, si multa oboseala fizica si sufleteasca. Micuta fiinta venita pe lume e centrul universului tau, si de multe ori uiti de tot ce te inconjoara, uiti sa dormi, uiti sa maninci, uiti cum e sa faci o baie relaxanta..Ai nevoie de timp sa te adaptezi acestei noi vieti, care te redefineste.De asta cronometrul sufletului si resorturile fiintei tale se blocheaza undeva in spatiu si timp, intre bucuria de a fi mama si nevoia de echilibru.
           Depresia post natala sau baby blues poate imbraca multe aspecte, poate fi mai severa sau abia simtita, o poti constientiza sau o poti nega, dar indiferent de cat de mult iti afecteaza existenta, trebuie sa stii ca va trece! Oricare ar fi motivul pentru care ochii tai varsa lacrimi, sufletul tau isi gaseste alinarea tocmai in exteriorizarea acestei nelinsiti. Privind in urma imi dau seama cat de vulnerabila am fost in acele zile dupa nastere. Am plans o zi si o noapte din motive care acum mi se par de neluat in seama.
           2 saptamani a fost perioada de care am avut nevoie ca sa ma reculeg, sa ma eliberez de orice emotie negativa, sa imi gasesc linistea si puterea de a face fata minunatei provocari, pentru ca o data cu binecuvantarea de a fi parinte vine si o mare responsabilitate. Ajunsesem la catharsis in sfarsit, si paradoxal, dupa nasterea unei stele urma nasterea mamicii de stea!

2 comentarii:

  1. Super...da, la fel am simtit si eu, imi curgeau lacrimile pe obraji si simteam ca nu voi reusi, dar impreuna cu micutul pe care-l ai langa tine poti trece peste orice. Va pupam toti 6 cu mare drag

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc de raspuns Lumi, poate unele mamici cred ca doar lor li se intampla si am vrut sa le arat ca nu. Pentru ca nu e rusinos sa plangi si sa crezi ca nu te simti in stare.

    RăspundețiȘtergere